"Codrul - frate cu romanul" - are acoperire in realitate?

 

Cu toate ca sunt privite doar din punct de vedere economic, padurile influenteaza mediul antropic din multe puncte de vedere.

- Protejeaza terenurile si solurile, atat din punct de vedere al umiditatii si al compozitiei pedologice, cat si din punct de vedere mecanic. Nu sunt rare cazurile in care, din cauza disparitiei padurilor, solurile s-au degradat ajungandu-se la desertificare, dupa cum sunt frecvente cazuri in care, dupa despaduriri masive, s-au produs alunecari de teren, uneori devastatoare pentru locuitorii din zonele afectate.

- Protejeaza apele, atat in sensul ca reduc agentii poluanti care le afecteaza, cat si in sensul ca reduc evaporarea, retin zapada, asigura infiltrarea apelor de ploaie in sol etc.

- Reprezinta unul din cei mai buni agenti de protectie fata de factorii climatici. Ele modereaza temperaturile extreme, reduc evaporarea, protejeaza impotriva vanturilor (cu 5 – 90%, depinzand de tipul de padure si distanta fata de liziera), reduc radiatia solara la sol etc.

- Protejeaza atmosfera, atat prin procesul de evapo-transpiratie (mentinand umiditatea) cat si prin aceea ca filtreaza aerul, retin praful din atmosfera si mai ales produc oxigen (in medie 3.300 t oxigen / an / hectar, depinzand de tipul de vegetatie).

- Reduc atat poluarea atmosferica cat si pe cea a solului, unele specii de arbori (mesteacan, plop) cat si multe plante concentrand substante chimice periculoase (de la plumb si cadmiu pana la uraniu, radiu etc.).

- Sunt un factor important de conservare a biodiversitatii (specii de plante si mai ales multe specii de animale, pasari si insecte), influentand in acest sens si zonele alaturate. Din acest punct de vedere reprezinta si un important interes stiintific.

- Constituie o importanta sursa de hrana, nu doar pentru animale ci si pentru oameni (plante si bureti de padure, valoare cinegetica pentru unii locuitori din zonele adiacente). In acelasi timp, constituie o resursa terapeutica valoroasa, prin plantele medicinale specifice.

- Constituie unul dintre cele mai importante medii de recreere, atat prin resursele naturale specificate mai sus, cat si prin valoarea peisagistica si posibilitatea de a desfasura activitati sportive. Un aspect deloc neglijabil este resursa educationala pe care o constituie, atat din punct de vedere al diverselor stiinte specifice cat si pentru diverse activitati de grup, socializare etc.

- Atat in Romania cat si in alte tari a constituit un minunat suport pentru diverse tipuri de “civilizatie a lemnului”, comunitatile de “padureni” avand un specific aparte.

- Deloc neglijabil, in multe locuri ele au constituit un suport pentru anumite tipuri de “cultura” – cu padurile s-au asociat atat productii culturale (literatura, muzica) cat si diverse forme de cult (in Romania cele mai multe manastiri, schituri, locuri de reculegere sunt strans legate de padure).

Ce se intampla cu padurile din Romania?

 

Dupa 1990, o agresiune de o mare amploare s-a produs asupra padurilor din Romania. Ele nu au fost privite doar ca sursa de lemn ieftin (ceea ce a dus la scaderea valorii adaugate si la descalificarea fortei de munca) ci si ca o “piedica in calea dezvoltarii”. Cariere, asa-zise “statiuni” (care, de cele mai multe ori, nu corespund din nici un punct de vedere al normelor de mediu sau de sanatate publica), drumuri si partii de schi, de multe ori nejustificate, braconaj etc. au dus la o scadere insemnata a suprafetelor impadurite. Daca in intravilan au mai existat grupuri care au incercat sa se implice (apeland la legislatie, posibilitatea publicului de a fi consultat etc. – de multe ori fara succes, totusi), in fondul forestier s-a taiat “ca-n codru”.

Autoritatile nu au reusit sa tina sub control taierile ilegale si de multe ori au existat taieri de mare amploare pentru care au aparut legi speciale. Abia in ultimii ani a fost reinfiintata Directia de Control dar amploarea fenomenului este atat de mare incat doar personalul ei (cu caracteristicile oricarei institutii) nu poate face fata.

In ultima vreme au pornit campanii impotriva despaduririlor, atat in presa, cat si pe plan local (prin ONG si autoritati) insa cei care sunt implicati in taierile ilegale nu sunt, de regula, persoane care sa se lase impresionate de “campanii”.

De cele mai multe ori se invoca argumentul economic: “saracia locuitorilor din zonele afectate nu le lasa ca alternativa decat furtul”. Saracia nu este un argument pentru ilegalitati – dar intr-adevar constituie un factor favorizant.

Dintre problemele in discutie in prezent, cateva se impun:

- constituie Codul Silvic un instrument bun pentru reducerea despaduririlor?
- cheltuielile “publice” pentru reducerea efectelor dezastrelor care au drept cauza despaduririle (in principal, inundatii si alunecari de teren) nu sunt cumva mai mari decat veniturile pe care le primeste statul roman de pe urma despaduririlor?
- exista solutii pentru reducerea infractionalitatii in zonele sarace?
- cheltuielile “publice” pentru reducerea efectelor dezastrelor care au drept cauza despaduririle (in principal, inundatii si alunecari de teren) nu sunt cumva incomparabil mai mari decat cele necesare pentru intarirea capacitatii institutiilor care se ocupa de prevenirea si combaterea taierilor ilegale (in principal: ITRSV si Jandarmerie)?
- daca ar exiata solutii economice pentru persoanele din zonele sarace, s-ar reduce amploarea despaduririlor?
- cine ar trebui sa ofere astfel de solutii economice (in caz ca ele ar exista si rolul lor ar fi semnificativ)?
- colaborarea intre autoritati si societatea civila poate contribui la reducerea despaduririlor?
- in caz ca da, cum ar trebui sa decurga o astfel de colaborare?
- este comunicarea dintre societatea civila si autoritati destul de buna? Cum ar putea sa fie imbunatatita?

Acestea sunt in mare problemele pentru care cautam solutii. In ce masura dorim sa ne implicam?

Cu alte cuvinte: este romanul frate cu codrul?

 

Programul ARIN de combatere a despaduririlor este pana in prezent finantat de:
Continutul acestui site web reflecta numai opiniile autorilor si nici Comisia Europeana nici alt finantator nu poate fi facut responsabil pentru pentru nici unul dintre modurile in care acest continut poate fi folosit.